l-am priiiiiiins!

acum, intr-adevar am prins mutzapirul!
ma cheama sotul noaptea, pe la 2 jumate:”mami, poti sa vii, sa prindem soarecu” ca-i la mine sub pat!” eu, buimaca si c-o tzatza afara, ca tocmai alaptasem parca ma bucuram ca l-am depistat.
zice:”e soricel, nu sobolan, da-i mare. l-am vazut.” de fapt era banal, gri deschis si cu urechiuse rozalii.
si am inceput:
blocheaza iesirea dintr-o parte a canapelei,
ridica canapeaua,”a fugit!”...
in fine, dupa multe urmariri, un plonjon si multe ridicari de pat, am lasat cearceaful pe el si apoi l-am strans cu grija. deja imi era foarte mila”